Chia
 | Această pagină sau secțiune necesită o verificare. De verificat: Calitate text Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor. |
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Chia (pronunție în română [tʃia]), sau Salvia hispanica, cunoscută și sub denumirea de chia mexicană este o specie de plantă cu flori din familia Lamiaceae, originară din zona centrală și sudică a statelor Mexic și Guatemala.[2]
Semințele de chia conțin substanțe nutritive care au beneficii importante pentru sănătate.
Valori nutriționale
[modificare | modificare sursă]Semințele de chia sunt semințele negre-gri ale plantei Salvia hispanica, înrudită cu menta și originară din America de Sud.
Semințele de chia au fost un aliment important pentru azteci și mayași încă din cele mai vechi timpuri. Ele erau apreciate pentru capacitatea lor de a furniza energie de lungă durată. De fapt, „chia” este cuvântul mayaș care înseamnă „putere”.[necesită citare]
În ciuda istoriei lor vechi, doar recent semințele de Chia au fost recunoscute ca un superaliment modern.[necesită citare] Popularitatea lor a crescut în ultimii ani, acum fiind consumate peste tot în lume de către persoanele care sunt preocupate de sănătatea lor.[necesită citare]
Conform Serviciului de Cercetare Agricolă (USDA – United States Department of Agriculture), o uncie (28 g) de semințe de chia conține:
- Glucide: 12 g
- Fibre: 11 g
- Proteine: 4 g
- Grăsimi: 9 g - din care Omega 3: 5 g
- Calciu: 18% DZR
- Mangan: 30% DZR
- Magneziu: 30% DZR
- Fosfor: 27% DZR
Mai conțin o cantitate importantă de zinc, vitamina B1, B2, B3, potasiu.
Conținutul semințelor de chia pentru 100 de grame conform datelor USDA:
Total calorii: 490 - 24% DZR
Din Glucide: 178
Din Grăsimi: 257
Din proteine 54.2
Total Glucide: 43,8 gr - 15% DZR
din care Fibre 37,7 gr. 151% DZR
Grăsimi și Acizi Grași:
- Total Grăsimi 30,8 gr 47% din DZR
- Grăsimi saturate 3,2 gr. 16% din DZR
- Grăsimi monosaturate 2,1 gr.
- Grăsimi polisaturate 23.3 gr.
- Total Acizi Grasi Omega-3 17,552 gr.
- Total Acizi Grași Omega-6 5,785 gr.
Proteine și aminoacizi:
- Proteine 15,6 g 31% din DZR
- Triptofan 721 mg
- Treonină 665 mg
- Izoleucină 696 mg
- Leucină 1,258 g
- Lisină 917 mg
- Metionină 90 mg
- Cistină 361 mg
- Fenilalanină 1,028 g
- Tirozină 503 mg
- Valină 1,051 g
- Arginină 1,983 g
- Histidină 526 mg
- Alanină 927 mg
- Acid aspartic 1,633 g
- Acid glutamic 2,468 g
- Glicină 907 mg
- Prolină 897 mg
- Serină 1,011 g
Minerale:
Beneficii
[modificare | modificare sursă]Antioxidanți
[modificare | modificare sursă]Semințele de chia au un conținut ridicat de antioxidanți. Antioxidanții protejează grăsimile sensibile din semințe de râncezire.[4][5]
„Chiar dacă suplimentele cu antioxidanți sunt ineficiente, ingerarea acestora direct din hrană are efecte pozitive superioare asupra sănătății”, spune într-un raport al JNCI - Oxford Journals.[necesită citare]
Carbohidrați
[modificare | modificare sursă]O uncie (28 gr.) de semințe de chia are 12 grame de carbohidrați, dintre care 11 grame sunt fibre, care nu sunt digerate de organism. Fibrele nu cresc zahărul din sânge și nu necesită insulină pentru a fi procesate, așa că din acestea nu ar trebui contorizate ca și carbohidrați decât un singur gram per uncie (28 gr.) ceea ce transformă semințele de chia într-un aliment cu conținut mic de carbohidrați și un conținut ridicat de fibre. Datorită acestor fibre, semințele de chia pot absorbi de 10-12 ori greutatea lor în apă, devenind ca un gel de se mărește în stomac.[6]
Proteine
[modificare | modificare sursă]Semințele de chia conțin 14% proteine, ceea ce este foarte mult pentru majoritatea plantelor. De asemenea, au un echilibru bun al aminoacizilor astfel încât corpul omenesc poate folosi în mod eficient aceste proteine.[7][8]
Slăbire
[modificare | modificare sursă]Fibrele absorb o mare masă de apă și se măresc în stomac, mărind astfel senzația de sațietate și încetinirea absorbției hranei.[9] S-au făcut o serie de studii (printre care și un studiu asupra persoanelor obeze) pe glucomannan (fibră alimentară solubilă obținută din rădăcină de Amorphophallus Konjac), o fibră ce lucrează într-un mod similar, arătând că poate duce la scăderea greutății.[10][11]
Un studiu a arătat că semințele de chia pot reduce apetitul, dar nu au fost schimbări importante în scăderea greutății.[12]
Într-un studiu făcut pe 90 de persoane supraponderale, consumul a 50 g de semințe de chia pe zi nu au avut efecte importante asupra greutății acestora sau a indicatorilor de sănătate.[13] În alt studiu de 10 săptămâni, făcut pe 62 de femei nu a avut efect asupra scăderii greutății dar a crescut conținutul de Omega-3 din sânge.[14]
Scăderea riscului bolilor de inimă
[modificare | modificare sursă]Semințele de chia au un conținut mare de fibre și acizi grași Omega-3, care ar trebui să poată îmbunătăți sănătatea metabolismului. S-au făcut câteva studii de test, însă rezultatele au fost neconvingătoare. În două studii, o dietă cu semințe de chia, proteină de soia, ovăz și nopal, a indicat o scădere a colesterolului LDL (colesterolul „rău”) și trigliceridelor și o creștere a colesteroului HDL (colesterolul „bun”), odată cu reducerea inflamațiilor.[15][16] Deoarece în aceste studii s-au folosit și alte ingrediente, nu se poate trage o concluzie asupra efectelor semințelor de chia. Totuși, studiile pe șoareci au arătat o scădere a trigliceridelor, o creștere a colesterolului HDL și reducerea inflamațiilor, a rezistenței insulinei și a grăsimilor de pe burtă.[17]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Carl Linné (). „Species Plantarum. Ediția I-a, vol. I” (în latină). p. 25. Wikidata Q21856106.
- ↑ „Salvia hispanica L”. Germplasm Resources Information Network. United States Department of Agriculture. . Accesat în .
- ↑ „Show Foods”. web.archive.org. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Martínez-Cruz, Oliviert; Paredes-López, Octavio (), „Phytochemical profile and nutraceutical potential of chia seeds (Salvia hispanica L.) by ultra high performance liquid chromatography”, Journal of Chromatography. A, 1346, pp. 43–48, doi:10.1016/j.chroma.2014.04.007, ISSN 1873-3778, PMID 24811150, accesat în
- ↑ Reyes-Caudillo, E.; Tecante, A.; Valdivia-López, M. A. (), „Dietary fibre content and antioxidant activity of phenolic compounds present in Mexican chia (Salvia hispanica L.) seeds”, Food Chemistry, 107 (2), pp. 656–663, doi:10.1016/j.foodchem.2007.08.062, ISSN 0308-8146, accesat în
- ↑ Alfredo, Vázquez-Ovando; Gabriel, Rosado-Rubio; Luis, Chel-Guerrero; David, Betancur-Ancona (), „Physicochemical properties of a fibrous fraction from chia (Salvia hispanica L.)”, LWT - Food Science and Technology, 42 (1), pp. 168–173, doi:10.1016/j.lwt.2008.05.012, ISSN 0023-6438, accesat în
- ↑ Sandoval-Oliveros, María R.; Paredes-López, Octavio (), „Isolation and Characterization of Proteins from Chia Seeds (Salvia hispanica L.)”, Journal of Agricultural and Food Chemistry, 61 (1), pp. 193–201, doi:10.1021/jf3034978, ISSN 0021-8561, accesat în
- ↑ Olivos-Lugo, B.L.; Valdivia-López, M.Á.; Tecante, A. (), „Thermal and Physicochemical Properties and Nutritional Value of the Protein Fraction of Mexican Chia Seed (Salvia hispanica L.)”, Food Science and Technology International (în engleză), 16 (1), pp. 89–96, doi:10.1177/1082013209353087, ISSN 1082-0132, accesat în
- ↑ Segura-Campos, Maira Rubi; Ciau-Solís, Norma; Rosado-Rubio, Gabriel; Chel-Guerrero, Luis; Betancur-Ancona, David (), „Chemical and Functional Properties of Chia Seed (Salvia hispanica L.) Gum”, International Journal of Food Science (în engleză), 2014 (1), p. 241053, doi:10.1155/2014/241053, ISSN 2314-5765, accesat în
- ↑ Salas-Salvadó, Jordi; Farrés, Xavier; Luque, Xavier; Narejos, Silvia; Borrell, Manel; Basora, Josep; Anguera, Anna; Torres, Ferran; Bulló, Mònica (iunie 2008), „Effect of two doses of a mixture of soluble fibres on body weight and metabolic variables in overweight or obese patients: a randomised trial”, The British Journal of Nutrition, 99 (6), pp. 1380–1387, doi:10.1017/S0007114507868528, ISSN 1475-2662, PMID 18031592, accesat în
- ↑ Walsh, D. E.; Yaghoubian, V.; Behforooz, A. (), „Effect of glucomannan on obese patients: a clinical study”, International Journal of Obesity, 8 (4), pp. 289–293, PMID 6096282, accesat în
- ↑ Vuksan, V; Jenkins, A L; Dias, A G; Lee, A S; Jovanovski, E; Rogovik, A L; Hanna, A (), „Reduction in postprandial glucose excursion and prolongation of satiety: possible explanation of the long-term effects of whole grain Salba (Salvia Hispanica L.)”, European Journal of Clinical Nutrition (în engleză), 64 (4), pp. 436–438, doi:10.1038/ejcn.2009.159, ISSN 0954-3007, accesat în
- ↑ „http://www.nrjournal.com/article/S0271-5317(09)00089-X/abstract”. www.nrjournal.com. Accesat în . Legătură externa în
|title=(ajutor) - ↑ Nieman, David C.; Gillitt, Nicholas; Jin, Fuxia; Henson, Dru A.; Kennerly, Krista; Shanely, R. Andrew; Ore, Brandon; Su, Mingming; Schwartz, Sarah (iulie 2012), „Chia seed supplementation and disease risk factors in overweight women: a metabolomics investigation”, Journal of Alternative and Complementary Medicine (New York, N.Y.), 18 (7), pp. 700–708, doi:10.1089/acm.2011.0443, ISSN 1557-7708, PMID 22830971, accesat în
- ↑ Vazquez-Manjarrez, Natalia; Guevara, Martha; Tovar, Armando; Flores, Adriana; Ayala, Brenda; Radyx, Miriam; Medina, Isabel; Aguilar, Miriam; Jimenez, Edith (), „Effect of a dietary portfolio (nopal, soy, oat, chia seed and inulin) on lipoprotein subclasses and LDL-cholesterol in Mexican subjects with hypercholesterolemia (1035.8)”, The FASEB Journal (în engleză), 28 (1 Supplement), ISSN 0892-6638, accesat în
- ↑ Guevara-Cruz, Martha; Tovar, Armando R.; Aguilar-Salinas, Carlos A.; Medina-Vera, Isabel; Gil-Zenteno, Lidia; Hernández-Viveros, Isaac; López-Romero, Patricia; Ordaz-Nava, Guillermo; Canizales-Quinteros, Samuel (ianuarie 2012), „A dietary pattern including nopal, chia seed, soy protein, and oat reduces serum triglycerides and glucose intolerance in patients with metabolic syndrome”, The Journal of Nutrition, 142 (1), pp. 64–69, doi:10.3945/jn.111.147447, ISSN 1541-6100, PMID 22090467, accesat în
- ↑ Ayerza, Ricardo; Coates, Wayne (), „Effect of dietary alpha-linolenic fatty acid derived from chia when fed as ground seed, whole seed and oil on lipid content and fatty acid composition of rat plasma”, Annals of Nutrition & Metabolism, 51 (1), pp. 27–34, doi:10.1159/000100818, ISSN 1421-9697, PMID 17356263, accesat în
