Genentech
| Genentech, Inc. | |
 | |
 | |
| Fondată | 1976 |
|---|---|
| Fondator(i) | Robert A. Swanson[*] Herbert Boyer[*]  |
| Țara | .svg){kind=small} Statele Unite ale Americii[1] |
| Sediu | South San Francisco[*] |
| Industrie | industria farmaceutică |
| Produse | bevacizumab[*] |
| Angajați | 14.815 (septembrie 2016) |
| Companie părinte | Roche |
| Prezență online | |
| gene.com | |
Modifică date / text  | |
Genentech, Inc. este o corporație americană de biotehnologie cu sediul central în South San Francisco, California. A devenit o filială independentă a Roche în 2009. Genentech Research and Early Development funcționează ca un centru independent în cadrul Roche.[2] Din punct de vedere istoric, compania este considerată ca fiind prima companie de biotehnologie din lume.[3]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Compania a fost fondată în 1976 de către Robert A. Swanson, capitalist de risc, și biochimistul Herbert Boyer[4][5] Boyer este considerat un pionier în domeniul tehnologiei ADN-ului recombinan.
În 1990, F. Hoffmann-La Roche AG a achiziționat o participație majoritară în Genentech.[6]
În 2006, Genentech a achiziționat Tanox în cadrul primei sale tranzacții de achiziție. Tanox începuse să dezvolte Xolair, iar dezvoltarea a fost finalizată în colaborare cu Novartis și Genentech; achiziția a permis Genentech să păstreze o mai mare parte din venituri.[7]
În martie 2009, Roche a achiziționat Genentech prin cumpărarea de acțiuni pe care nu le controla deja, pentru aproximativ 46,8 miliarde de dolari.[8][9][10]
În iulie 2014, Genentech/Roche a achiziționat Seragon pentru portofoliul său de candidați la medicamente oncologice cu molecule mici pentru 725 de milioane de dolari în numerar în avans, cu plăți suplimentare de 1 miliard de dolari în funcție de dezvoltarea cu succes a produselor din portofoliul Seragon.[11]
Genentech este o companie de biotehnologie de pionierat axată pe cercetare care[12] a continuat să desfășoare activități de cercetare și dezvoltare pe plan intern, precum și prin colaborări.[13][14]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Genentech”. Open Funder Registry[*]. doi:10.13039/100004328. Wikidata Q19822542. Accesat în .
- ↑ „About Us”. Gene.com. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Russo, Eugene (ianuarie 2003). „Special Report: The birth of biotechnology”. Nature. 421 (6921): 456–457. Bibcode:2003Natur.421..456R. doi:10.1038/nj6921-456a
. PMID 12540923. - ↑ Russo, E. (). „Special Report: The birth of biotechnology”. Nature. 421 (6921): 456–457. Bibcode:2003Natur.421..456R. doi:10.1038/nj6921-456a . PMID 12540923.
- ↑ Genentech. „Corporate Overview”. Arhivat din original la .
Genentech was founded by venture capitalist Robert A. Swanson and biochemist Dr. Herbert W. Boyer. After a meeting in 1976, the two decided to start a biotechnology company, Genentech. Although the two confidently assert that it was the first biotech company, others clearly came before, including Cetus Corporation which was founded in 1971.
- ↑ Fisher, Lawrence M. (). „Genentech: Survivor Strutting Its Stuff”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Genentech strikes $919M deal to buy Tanox”. FierceBiotech. . Arhivat din original la .
- ↑ Morse, Andrew (). „Chugai Shares Post Healthy Gain On Prospects for Cancer Drug”. The Wall Street Journal. Accesat în .
- ↑ Staff writers (). „Roche Makes $43.7B Bid for Genentech”. Genetic Engineering & Biotechnology News. ISSN 1935-472X. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Pollack, Andrew (). „Roche Agrees to Buy Genentech for $46.8 Billion”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în .
- ↑ Staff writers (). „Genentech acquires Seragon”. Genetic Engineering & Biotechnology News. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Fisher, Lawrence M. (). „Genentech: Survivor Strutting Its Stuff”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Three Years After Merger, Genentech R&D Outshines That of Roche's | GEN News Highlights”. Genetic Engineering News. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ „Living 10 Years in the Future”. Genentech. Arhivat din original la .
