Mureș (river) explained

Mureș/Maros
Map:Raul Mures.png
Subdivision Type1:Countries
Subdivision Name1:Romania and Hungary
Subdivision Type3:Cities
Length:789km (490miles)
Discharge1 Location:Makó
Discharge1 Avg:184m3/s
Source1:Carpathian Mountains
Source1 Location:Izvorul Mureșului, Harghita County, Romania
Source1 Coordinates:46.6153°N 25.6172°W
Source1 Elevation:850m (2,790feet)
Mouth:Tisza
Mouth Location:Szeged, CsongrƔd County, Hungary
Mouth Coordinates:46.2517°N 20.1942°W
Mouth Elevation:75m (246feet)
Basin Size:30332km230190.1km2[1]
Tributaries Left:TĆ¢rnava, Sebeș, Strei
Tributaries Right:Arieș
Discharge2 Location:Szeged (near mouth)
Discharge2 Avg:188.895m3/s[2]

The Mureș (pronounced as /ro/) or Maros (pronounced as /hu/; de|Mieresch, Serbian: ŠœŠ¾Ń€ŠøŃˆ|MoriÅ”|separator=" / ") is a 789adj=midNaNadj=mid river in Eastern Europe. Its drainage basin covers an area of 30332km2.[3] It originates in the Hășmașu Mare Range in the Eastern Carpathian Mountains, Romania, rising close to the headwaters of the river Olt, and joins the Tisza at Szeged in southeastern Hungary. In Romania, its length is 761km (473miles) and its basin size is 27890km2.

The Mureș River flows through the Romanian counties Harghita, Mureș, Alba, Hunedoara, Arad and Timiș, and the Hungarian county CsongrĆ”d. The largest cities on the Mureș/Maros are TĆ¢rgu Mureș, Alba Iulia, Deva and Arad in Romania as well as Makó and Szeged in Hungary.

The Hungarian reaches of the Mureș/Maros are 73km (45miles) long as the state border. Some 28.5km2 on the northern side of the river are protected as part of the Kƶrƶs-Maros National Park. The Maros Floodplain Protected Area consists of gallery forests, floodplain meadows and 0.6km2 of forest reserve near Szeged.

Salt used to be traded in medieval times on the river on large rafts.

Name

The river is known to be first mentioned by Herodotus in 485 BC bearing the name Maris (ĪœĪ¬ĻĪ¹Ļ‚).[4] Strabo calls it Marisos (ĪœĪ¬ĻĪ¹ĻƒĪæĻ‚).[5] It was known in Latin as the Latin: Marisus; the Mureș is also mentioned, as Morisis (ĪœĪæĻĪ®ĻƒĪ·Ļ‚), in a document of the Byzantine Emperor Constantine VII, in 948 AD.[6] [7]

It was also known in German variously as the German: Mieresch, German: Marosch or German: Muresch, owing to Transylvanian Saxon settlements and prior Habsburg rule. It was known in Turkish as the Turkish: Maroş or Turkish: Muriş under the Ottomans.

Towns and villages

The following towns are situated along the river Mureș, from source to mouth: Toplița, Reghin, TĆ¢rgu Mureș, Luduș, Ocna Mureș, Aiud, Teiuș, Alba Iulia, Geoagiu, Orăștie, Simeria, Deva, Lipova, Arad, Nădlac (all in Romania), Makó, Szeged (both in Hungary).

The Mureș flows through the following communes (grouped by counties, from source to mouth):

Voșlăbeni, Suseni, Joseni, Remetea, Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș, Toplița

StĆ¢nceni, Lunca Bradului, Răstolița, Deda, Rușii-Munți, Aluniș, BrĆ¢ncovenești, Ideciu de Jos, Suseni, Reghin, Petelea, Gornești, Glodeni, Ernei, SĆ¢ntana de Mureș, SĆ¢ngeorgiu de Mureș, TĆ¢rgu Mureș, SĆ¢ncraiu de Mureș, Cristești, Pănet, Ungheni, SĆ¢npaul, Iernut, Cuci, Bogata, Luduș, Chețani

Noșlac, Lunca Mureșului, Ocna Mureș, Unirea, Mirăslău, Aiud, Rădești, Teiuș, SĆ¢ntimbru, Ciugud, Alba Iulia, Vințu de Jos, Blandiana, Săliștea, Șibot

Geoagiu, Orăștie, Turdaș, Rapoltu Mare, Simeria, Hărău, Deva, Șoimuș, Vețel, Brănișca, Ilia, Gurasada, Dobra, Burjuc, Zam

Petriș, SăvĆ¢rșin, Birchiș, Vărădia de Mureș, Bata, BĆ¢rzava, Conop, Ususău, Lipova, Păuliș, Frumușeni, FĆ¢ntĆ¢nele, Vladimirescu, Arad, Zădăreni, Felnac, Pecica, Secusigiu, Semlac, Șeitin, Nădlac

Periam, SĆ¢npetru Mare, SĆ¢nnicolau Mare, Cenad

Nagylak, MagyarcsanÔd, ApÔtfalva, Makó, Kiszombor, FerencszÔllÔs, Maroslele, KlÔrafalva, Deszk, Szeged

Tributaries

The following rivers are tributaries to the river Mureș (from source to mouth):

Left: Cărbunele Negru, Senetea, Fierăstrăul, Șumuleul Mare, Borzontul Mare, Borzontul Mic, Pietrosul, Bacta, Limbuș, Piatra, Eseniu, Martonca, Calnaci, Muscă, Gălăuțaș, Zăpodea, Măgheruș, Mărșinețul de Sus, Gudea Mare, Sălard, Iod, Borzia, Sebeș, Fițcău, Idicel, Deleni, Gurghiu, Mocear, Beica, Habic, Petrilaca, Valea cu Nuci, Terebici, Pocloș, Budiu, Niraj, PĆ¢rĆ¢ul Mare, Lăscud, Sărata, Șeulia, Valea Luncilor, Ațintiș, Găbud, Fărău, Ciunga, Pusta Băgăului, RĆ¢t, TĆ¢rnava, Hăpria, Sebeș, Pianul, Cioara, Cugir, Vaidei, Romos, Orăștie, Turdaș, Strei, TĆ¢mpa, Cerna, Herepeia, Căoi, Vulcez, Leșnic, Săcămaș, Plai, Dobra, Abucea, Valea Mare, Sălciva, Peștiș, Căpriorișca, Somonița, Birchiș, Izvor, Corbul, Fiac, Suliniș, Lalașinț, Chelmac, PĆ¢rĆ¢ul Mare, Șiștarovăț, Țârnobara, Sinicoț, Valea FĆ¢nețelor de Jos, Zădărlac, and Zădăreni

Right: Chindeni, Arinul Scurt, Chirtoegher, StrĆ¢mba, PĆ¢rĆ¢ul Noroios, Belcina, Lăzarea, Ghiduț, Ditrău, Faier, Jolotca, Filipea, Sărmaș, Ciucic, Toplița, Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Neagra, Ilva, Obcina Ferigelor (FĆ¢ntĆ¢nel), Răstolița, Gălăoaia, Bistra, Pietriș, Dumbrava, RĆ¢pa, Agriș, Lueriu, Luț, Șar, Voiniceni, Cuieșd, Valea FĆ¢națelor, Șăușa, Valea din Jos, Lechința, Ranta, PĆ¢rĆ¢ul de CĆ¢mpie, Grindeni, Arieș, Unirea, Ciugud, Ormeniș, Mirăslău, Lopadea, Aiud, GĆ¢rbova, Geoagiu (Alba), Galda, Ampoi, PĆ¢clișa, Valea Vințului, Blandiana, StĆ¢nișoara, Băcăinți, Homorod, Geoagiu (Hunedoara), Boiul, BobĆ¢lna, Valea lui SĆ¢npetru, Lazu, Vărmaga, Certej, Boholt, Căian, Bejan, Boz, SĆ¢rbi, Băcișoara, Gurasada, Zam, Almaș, Petriș, Crăciuneasca, Troaș, Vinești, Stejar, Julița, Valea Mare, Grosul, Monoroștia, BĆ¢rzava, Nadăș, Conop, Cornic, Milova, Jernova, Șoimoș, Radna, Cladova, Crac, and SzĆ”raz-Ć©r

See also

Notes and References

  1. Web site: Rivers Network. 2020.
  2. Web site: Rivers Network. 2020.
  3. https://www.icpdr.org/main/sites/default/files/Tisza_RB_Analysis_2007.pdf Analysis of the Tisza River Basin 2007
  4. Hdt. 4.49
  5. Str. 7.3.13
  6. Book: Porphyrogenitus, Constantine VII . De Administrando Imperio . Dumbarton Oaks Center for Byzantine Studies Trustees for Harvard University . 1967 . Washington, District of Columbia . 40-41 . English, Greek . Moravcsik . Gyula . De Administrando Imperio . R. J. H. Jenkins.
  7. BƩla Kƶpeczi, History of Transylvania: From the beginnings to 1606.