Aliud

Coordonate: 41°39′16″N 2°15′11″W ({{PAGENAME}}) / 41.654444444444°N 2.2530555555556°V41.654444444444; -2.2530555555556
Aliud
— municipalitate din Spania —

Aliud (Spania) Poziția geografică în Spania

Țară	Spania
Comunitate autonomă a Spaniei	Castilia și León
Provincie a Spaniei	Provincia Soria

Guvernare
- alcalde de Aliud[*]	Leocadio Álvarez Gómez[*]

Suprafață
- Total	17,65 km²
Altitudine	1.016 m.d.m.

Populație (2025)
- Total	20 locuitori

Cod poștal	42132

Prezență online
site oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID

Poziția localității Aliud Poziția localității Aliud
Modifică date / text

Aliud este un municipiu spaniol din comarca Gómara, în provincia Soria, Castilia și León.

Geografie

Această mică localitate din Campo de Gómara este situată în centrul Provincia Soriaprovinciei Soria, la est de capitală, în valea râului Rituerto, la sud de Almenar de Soria.

Localități depopulate

Vechea așezare Albocabe, aflată în stare de ruină, aparține în prezent de municipalitatea Aliud, la fel ca și satul depopulat Aragel.

Comunicații

Se află la intersecția drumurilor locale SO-P-3004, care duce de la Cabrejas del Campo la Gómara, și SO-P-3121, de la Albocabe la Torralba de Arciel.

Comune limitrofe

Aldealafuente	Cabrejas del Campo Almenar de Soria	Almenar de Soria
Gómara		Buberos
Gómara	Gómara	Gómara

Toponimie

Prima versiune

Toponimul derivă din limba arabă, اليهود (al-yahūd), care înseamnă „evreii”^[1].

Coloniștii evrei se stabileau acolo unde exista bogăție, aceasta fiind o zonă cu o mare bogăție zootehnică. Mai târziu, evreii convertiți au adoptat nume de familie noi care să le ascundă originea (Díez, de exemplu, este un nume recunoscut ca fiind sefard de către Guvernul spaniol în contextul procedurilor de obținere a cetățeniei spaniole), fugind de Inchiziție, care avea jurisdicție asupra convertiților. În secolul anterior expulzării evreilor din Spania (1492), au avut loc pogromuri în Castilia și în Aragon împotriva acestora.

Chiar și după 1492, în Soria au existat mulți evrei care s-au întors în locurile unde trăiseră anterior, schimbându-și numele, cum este cazul lui Hernando Álvarez; acesta s-a întors din Portugalia convertit, deși nu neapărat convins, după cum a recunoscut Clara, o „creștină veche” din Gómara, în fața Tribunalului Inchiziției la 1 septembrie 1502^[2].

Este de presupus că în Aliud, nume de origine musulmană, a existat un număr considerabil de evrei, fapt pentru care localitatea a fost cunoscută sub această denumire: o colonie evreiască în teritoriu creștin-musulman. În memoria actualilor locuitori din Aliud nu a mai rămas nicio urmă a acelor evrei, al căror nume le ascunde originea la fel ca numele de familie sefarde ale convertiților.

Originea menționată este în prezent uitată de toți, trădând memoria acelui popor evreu din Aliud; doar pietrele caselor și ruinele clădirilor, alături de genele descendenților lor masculini (deoarece „gena evreiască” se observă în cromozomul Y), ar mai putea depune mărturie despre legătura lor sefardă.

A doua versiune

Toponimul provine din limba arabă الحود (al-hûd)^[3].

O altă versiune mai modernă este cea oferită de arabistul și membrul Academiei Regale de Istorie Elías Terés Sádaba în lucrarea sa „Antroponimia Hispanoárabe (Reflejada por las fuentes latino-romances)”, unde ni se indică posibila proveniență a numelui la punctul său 426:

„Hûd: Nume coranic, reflectat în următoarele surse: XHA Çulemam Auenhut sau Abenhut; VBA Abenfut, Abenhut; BC AbenCuth, Abenhut, CJ Abenhut, Auehut ES, MHE, MRFM Abenhut(h) sau Abenut; TFCD Ybenfuc; Rml Abbenhut, abehenut; RV Abenhut; RM Abenhud, Aben Hud; PCG Abenhuth; CAXI Abenhuc.^[4]”

Toponimie: Torre de Behud, Puerta de Bahud, Camino de Benafut, Aliud, Arroyo de Valhuz, Vilavenut, Las Posa(da)s de Abenfut sau Abenhut, Abenuz/x, Beneute.

În ceea ce privește numele coranic Hud^⁠(d), este foarte posibil să facă referire la profetul arab pe care Dumnezeu l-a trimis adiților și care dă numele unei multitudini de familii musulmane, printre care se află importanta dinastie Banu Hud, regi ai taifei din Zaragoza între 1039 și 1110.

Într-un mediu înconjurat de comunități cu clare rădăcini musulmane precum Albocabe, Almenar sau Aragel, este logic să ne gândim că Aliud ar fi un mic sat, tot musulman, dedicat activităților de agricultură și creștere a animalelor sub influența protectoare a vreunui nucleu de populație cu un anumit potențial defensiv precum Gómara, care dispunea de resurse militare importante. Având în vedere că cucerirea Soriei de către musulmani a fost în anul 715, se poate considera fondarea localității Aliud între secolele VIII și IX. Un ex-voto celtiber găsit în apropierea vechii mori indică existența unei populații sau a unui centru devoțional preroman în împrejurimi (sec. II – sec. I î.Hr.). Resturi de ceramică indică de asemenea prezența romană în zonă în secolele I – IV d.Hr.

Istorie

Localitate care, în timpul Evului Mediu, a aparținut de Comunidad de Villa y Tierra de Soria, făcând parte din Sexmo de Lubia.

La căderea Vechiului Regim, localitatea s-a constituit în municipiu constituțional, cunoscut atunci sub numele de Aliud și Albocabe, în regiunea Castilla la Vieja, care la recensământul din 1842 număra 54 de gospodării și 218 locuitori. Locuitorii din Aliud erau cunoscuți sub porecla de „yeseros” (ipsosari).

Municipiul a dispus de o stație de cale ferată aparținând liniei Santander-Mediterana, care a fost operațională între 1929 și 1985.

Demografie

Aliud are o populație de 20 de locuitori (INE 2025).

Cultură

Sărbători și obiceiuri

Sărbătoarea tradițională este cea a Rozariului. Cu toate acestea, în timpul verii se celebrează festivități și în ultimul weekend din august. Sfântul aflat în ermitul de pe colina cunoscută sub numele de „Cerro Santo” este San Cristóbal. Localitatea dispune de un teren de fronton pentru jocuri și de un parc, precum și de o clădire municipală care găzduiește consiliul format din trei consilieri, un cabinet medical și săli pentru activități comune. Primăria oferă, de asemenea, acces la internet prin WiFi gratuit pentru locuitorii municipiului.

Note

↑ Asín Palacios, Miguel (1940). Contribución a la toponimia árabe de España (Contribuție la toponimia arabă a Spaniei) (în spaniolă). Madrid: Consejo Superior de Investigaciones Científicas. p. 64.
↑ Cantera Montenegro, Enrique (1983). Notas acerca de la expulsión de los judíos de la diócesis de Osma (Soria) (Note privind expulzarea evreilor din dieceza de Osma (Soria)) (în spaniolă). Madrid: Sefarad. p. 79.
↑ Terés Sádaba, Elías (1992). „Antroponimia hispanoárabe (Reflejada por las fuentes latino-romances) (parte final) (Antroponimia ispano-arabă (Reflectată de sursele latino-romanice) (partea finală))”. Anaquel de Estudios Árabes (în spaniolă). 3: 32. Accesat în 10 februarie 2026.
↑ Terés Sádaba, Elías (1990). „Antroponimia hispano árabe (Reflejada por las fuentes latino-romances) (Antroponimia ispano-arabă (Reflectată de sursele latino-romanice))”. Anaquel de Estudios Árabes (în spaniolă) (1): 129-133. Accesat în 10 februarie 2026.

Legături externe

Materiale media legate de Aliud la Wikimedia Commons

[1] Asín Palacios, Miguel (1940). Contribución a la toponimia árabe de España (Contribuție la toponimia arabă a Spaniei) (în spaniolă). Madrid: Consejo Superior de Investigaciones Científicas. p. 64.

[2] Cantera Montenegro, Enrique (1983). Notas acerca de la expulsión de los judíos de la diócesis de Osma (Soria) (Note privind expulzarea evreilor din dieceza de Osma (Soria)) (în spaniolă). Madrid: Sefarad. p. 79.

[3] Terés Sádaba, Elías (1992). „Antroponimia hispanoárabe (Reflejada por las fuentes latino-romances) (parte final) (Antroponimia ispano-arabă (Reflectată de sursele latino-romanice) (partea finală))”. Anaquel de Estudios Árabes (în spaniolă). 3: 32. Accesat în 10 februarie 2026.

[4] Terés Sádaba, Elías (1990). „Antroponimia hispano árabe (Reflejada por las fuentes latino-romances) (Antroponimia ispano-arabă (Reflectată de sursele latino-romanice))”. Anaquel de Estudios Árabes (în spaniolă) (1): 129-133. Accesat în 10 februarie 2026.

[1]

[2]

[3]

[4]