Ampersand

&
Ampersand
Punctuație apostrof ’  ' paranteze [ ]  ( )  { }  ⟨ ⟩ două puncte : virgulă ,  ،  、 linie de pauză ‒  –  linie de dialog —  ― puncte de suspensie …  ...  . . . semnul exclamării  ! semnul întrebării  ? punct . cratimă ‐ hyphen-minus - ghilimele ‘ ’  “ ”  ' '  " " punct și virgulă ; bară oblică (slash) /  ⁄
Separatori de cuvinte interpunct · blanc (spațiu)
Tipografie generală ampersand & asterisc * a rond @ bară oblică inversă \ bullet / punct de listă • caret ^ dagger † ‡ grad ° semnul idem ″ semnul exclamării inversat ¡ semnul întrebării inversat ¿ semnul număr, diez, hash # semnul numero № obelus ÷ indicator de ordinal º ª procent și promilă  % ‰ plus și minus + − punct de bază ‱ semnul paragraf ¶ prim ′  ″  ‴ semnul secțiune § tildă ~ linie Jos (underscore) _ bară verticală |  ‖  ¦
Proprietate intelectuală copyright © copyright fonografic ℗ registered trademark / marcă înregistrată ® service mark ℠ trademark ™
Monedă simbolul generic de monedă ¤ semne valutare ₳ ​ ฿ ​ ₵ ​¢ ​₡ ​₢ ​ $ ​₫ ​₯ ​ ₠ ​€ ​ ƒ ​₣ ​ ₲ ​ ₴ ​ ₭ ​ ₺ ​ ℳ ​₥ ​ ₦ ​ ₧ ​₱ ​₰ ​£ ​ ៛ ​₽ ​₹ ₨ ​ ₪ ​ ৳ ​₸ ​₮ ​ ₩ ​₩ ​ ¥ ​¥
Tipografie necomună asterism ⁂ hedera ❧ index, fist ☞ interrobang ‽ lozenge ◊ reference mark ※ tie ⁀
Conexe
Alte stiluri de citare (« »  „ ”) Diacritice Semne logice Caractere de spațiere

Ampersand (&) este un cuvânt englezesc care denumește un semn grafic ce reprezintă conjuncția „și (comercial)”. El își are originea în ligatura literelor et, termenul latinesc pentru „și”.

Inventatorul acestui semn este Tiron, secretarul lui Cicero, și autor al primei metode de stenografie cunoscute, dar acest semn tipografic nu se regăsește în niciunul din manuscrisele sale. Este citat și Aldo Manuzio, un tipograf-librar instalat la Veneția, care a revoluționat tiparul, în afară de acest semn grafic, prin formatul pe care l-a dat cărților sale, îndeosebi cele in-octavo, mai mic, mai ieftin și mai ușor de mânuit decât cele in-quarto sau in-folio.

Pronunțare

• pronunție în  /ˈæmp.ə(ɹ)ˌzænd/
• Audio (US)^ⓘ

Utilizare istorică

Ampersand drept și italic.

Ampersand-ul rezultă din ligatura lui e și a lui t, moștenită din epoca merovingiană. La origine, această grafie ligaturată era utilizată mai mult sau mai puțin sistematic de către copiștii medievali, care foloseau numeroase alte abrevieri. În ocurență, se găsesc ampersand-uri frecvent folosite pentru termenii et (&), etc. (&c.). În timp ce în manuscrisele europene doar acești doi termeni erau abreviați cu ajutorul lui &, copiștii englezi se serveau de el și în orice secvență: -et-: deberet putea fi scris deber&. Totuși astfel de grafii se găsesc și pe Vechiul Continent: fazet, în Jurămintele de la Strasbourg, este scris faz&.

Legături externe

• fr Cahiers Gutenberg, nr. 22, 1995, „Ligatures & caractères contextuels” Arhivat în 9 septembrie 2015, la Wayback Machine. (Ligaturi și caractere contextuale)