Sari la conținut

Întreprinderi mici și mijlocii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la IMM)
Schimbarea preconizată a cererii de credit din partea întreprinderilor mici și mijlocii în cursul anului 2022 în Africa de Est.

Întreprinderile mici și mijlocii (prescurtat IMM) sunt întreprinderi al căror personal și venituri se situează sub anumite limite. Abrevierea „IMM” (engleză SME, Small and Medium Enterprise) este utilizată de multe agenții naționale și organizații internaționale, precum Banca Mondială, OCDE, Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Comerțului (OMC).[1][2][3][2][4][5]

Țările în curs de dezvoltare tind să aibă o pondere mai mare a întreprinderilor mici și mijlocii. În orice economie națională, IMM-urile depășesc cu mult numărul marilor companii și angajează mult mai multe persoane. IMM-urile sunt responsabile de stimularea inovării și a concurenței în multe sectoare economice. Deși creează mai multe locuri de muncă noi decât firmele mari, IMM-urile suferă cea mai mare parte a contracției locurilor de muncă. La scară globală, IMM-urile reprezintă 90% din totalul companiilor și peste 50% din totalul locurilor de muncă. De exemplu, în UE, 99% din toate întreprinderile sunt IMM-uri. IMM-urile australiene reprezintă 98% din toate întreprinderile australiene, produc o treime din PIB-ul total și angajează 4,7 milioane de persoane. IMM-urile din Statele Unite generează jumătate din totalul locurilor de muncă din SUA, dar numai 40% din PIB. Conform bazei de date FINDEX 2021 a Grupului Băncii Mondiale, există un deficit de finanțare de 1,7 trilioane de dolari pentru microîntreprinderile și IMM-urile deținute de femei. În plus, peste 68% dintre întreprinderile mici deținute de femei nu au acces la finanțare.[6][7][8][9][10]

După țară

[modificare | modificare sursă]

Uniunea Europeană

[modificare | modificare sursă]
Principalele obstacole cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii atunci când investesc în tehnologii digitale, eșantion de IMM-uri din UE din industria prelucrătoare și servicii 2021.

Întreprinderile mici sunt importante pentru economia europeană reprezintă 99,8 % din întreprinderile nefinanciare din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European și angajează două treimi din forța de muncă din UE. Potrivit unei analize recente a Comisiei Europene, întreprinderile mijlocii (250-3000 de persoane) reprezintă aproximativ 17 % din ocuparea totală a forței de muncă și 21% din cifra de afaceri în sectorul întreprinderilor din UE27.[11][12][13]

Criteriile pentru definirea dimensiunii unei întreprinderi diferă de la o țară la alta, multe țări având programe de reducere a impozitelor și subvenții financiare pentru IMM-uri. Potrivit Comisiei Europene, IMM-urile sunt întreprinderi care îndeplinesc următoarea definiție privind numărul de angajați și fie definiția privind cifra de afaceri, fie cea privind totalul bilanțului: [14][15][16][17][18]

Categoria companiei Număr de personal Cifra de afaceri

(milioane de euro)

 Total bilanț

(milioane de euro)

Întreprinderi medii < 250 ≤ 50 ≤ 43
Întreprinderi mici < 50 ≤ 10 ≤ 10
Microîntreprinderi < 10 ≤ 2 ≤ 2

Statele membre ale UE au avut definiții individuale ale noțiunii de IMM. De exemplu, definiția din Germania avea o limită de 255 de angajați, în timp ce în Belgia putea fi 100. Rezultatul este că, deși o întreprindere belgiană cu 249 de angajați ar fi impozitată la cotă integrală în Belgia, aceasta ar fi totuși eligibilă pentru subvenții pentru IMM-uri în cadrul unui program cu etichetă europeană.[19][20][21][22]

România

[modificare | modificare sursă]

În România, întreprinderile mici și mijlocii sunt definite, conform Legii nr.346/2004, ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

  • au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250;
  • realizează o cifra de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanțului contabil care nu depășește echivalentul în lei a 50 milioane euro;[23]
  • respecta criteriul de independență, în sensul că nu sunt deținute în proporție de peste 25% din capitalul social sau din drepturile de vot de către o altă întreprindere ori de mai multe întreprinderi împreună, care nu fac parte din categoria întreprinderilor mici și mijlocii.

În anul 2007, IMM-urile realizau aproximativ 70% din produsul intern brut al României. [24]

Statele Unite

[modificare | modificare sursă]

În Statele Unite, Administrația pentru Întreprinderi Mici stabilește criterii pentru întreprinderile mici pe baza industriei, structurii proprietății, veniturilor și numărului de angajați (care, în anumite circumstanțe, poate ajunge până la 1500, deși plafonul este de obicei 500).[25]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Compare: Fischer, Eileen; Reuber, Rebecca (). Industrial Clusters and SME Promotion in Developing Countries. Issue 3 of Commonwealth trade and enterprise paper, ISSN 2310-1369. London: Commonwealth Secretariat. p. 1. ISBN 9780850926484. Accesat în . In most countries, small and medium-sized enterprises (SMEs) make up the majority of businesses and account for the highest proportion of employment.
  2. 1 2 Olorunshola, Damilola Temitope; Odeyemi, Temitayo Isaac (). „Virtue or vice? Public policies and Nigerian entrepreneurial venture performance”Necesită abonament cu plată. Journal of Small Business and Enterprise Development. 30: 100–119. doi:10.1108/JSBED-07-2021-0279. ISSN 1462-6004.
  3. ↑ Compare: Antoldi, Fabio; Cerrato, Daniele; Depperu, Donatella (). Export Consortia in Developing Countries: Successful Management of Cooperation Among SMEs. Berlin: Springer Science & Business Media (publicat la ). ISBN 9783642248788. Accesat în .
  4. ↑ Cueto, L. J.; Frisnedi, A. F. D.; Collera, R. B.; Batac, K. I. T.; Agaton, C. B. (). „Digital Innovations in MSMEs during Economic Disruptions: Experiences and Challenges of Young Entrepreneurs”. Administrative Sciences. 12 (1): 8. doi:10.3390/admsci12010008 Accesibil gratuit. hdl:10419/275280 Accesibil gratuit. ISSN 2076-3387.
  5. ↑ Rijkers et al (2014): "Which firms create the most jobs in developing countries?", Labour Economics, Volume 31, December 2014, pp.84–102
  6. ↑ Gómez, Katia Fach; Titi, Catharine (). „Facilitating Access to Investor-State Dispute Settlement for Small and Medium-Sized Enterprises: Tracing the Path Forward”. European Business Law Review (în engleză). 34 (7): 1040–1041. doi:10.54648/EULR2023049. ISSN 0959-6941.
  7. ↑ European Investment Bank (). „EIB Gender equality and women's economic empowerment - Overview 2024” (în engleză).
  8. ↑ „The Global Findex Database 2021: Women and Financial Inclusion” (PDF).
  9. ↑ „Chile”, Financing SMEs and Entrepreneurs 2016, OECD Publishing, , pp. 155–173, doi:10.1787/fin_sme_ent-2016-11-en, ISBN 9789264249462, accesat în
  10. ↑ European Investment Bank. (). EIB Activity Report 2021 (în engleză). European Investment Bank. doi:10.2867/978447. ISBN 978-92-861-5108-8.
  11. ↑ „Small and medium-sized enterprises | Fact Sheets on the European Union | European Parliament”. www.europarl.europa.eu (în engleză). Accesat în .
  12. ↑ „Two companies empower small businesses and grow together”. European Investment Bank (în engleză). Accesat în .
  13. ↑ Hidden champions, missed opportunities: Mid-caps' crucial role in Europe's economic transition (în engleză). European Investment Bank. . doi:10.2867/575876. ISBN 978-92-861-5731-8.
  14. ↑ Austrian Institute of Technology (AIT); Directorate-General for Internal Market, Industry; Integral Research (United Kingdom); The Economic and Social Research Institute (ESRI Ireland); Dachs, Bernhard; Siedschlag, Iulia; Yan, Weijie; Yoveska, Maria; Boeira, Fernanda (). Study to map, measure and portray the EU mid-cap landscape: final report. LU: Publications Office of the European Union. doi:10.2873/546623. ISBN 978-92-76-54830-0.
  15. ↑ „Digital innovation hubs to the rescue”. European Investment Bank (în engleză). Accesat în .
  16. ↑ Anonymous (). „Entrepreneurship and Small and medium-sized enterprises (SMEs)”. Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs - European Commission (în engleză). Accesat în .
  17. ↑ „Financing the economy - SMEs, banks and capital markets”. European Central Bank - Banking supervision (în engleză). . Accesat în .
  18. ↑ European Investment Bank. (). Business resilience in the pandemic and beyond: Adaptation, innovation, financing and climate action from Eastern Europe to Central Asia (în engleză). European Investment Bank. doi:10.2867/832329. ISBN 978-92-861-5086-9.
  19. ↑ European Commission, Public consultation on the review of the SME definition, accessed 22 November 2019
  20. ↑ European Commission (). „Recommendation 2003/361/EC: SME Definition”. Arhivat din original la . Accesat în .
  21. ↑ „Europe's Small and Medium-sized Enterprises, Start-ups…”. Renew Europe (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
  22. ↑ Aga et al. (2015): SMEs, Age, and Jobs: A Review of the Literature, Metrics, and Evidence Arhivat în , la Wayback Machine., World Bank Group, November 2015.
  23. ↑ Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii
  24. ↑ Mirabela Tiron (). „780 mil. euro pentru dezvoltarea IMM”. Ziarul Financiar.
  25. ↑ „Size standards”. U.S. Small Business Administration.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Întreprinderi_mici_și_mijlocii&oldid=17805711